Multiply it by infinity, take it to the depth of forever and you will still have barely a glimpse of what I'm talking about.
God is busy, may I help you?
Zilelor care au trecut
Si socoteala le-ai pierdut
De cand jos la poarta ta nu,
Nimeni nu a mai batut
Nici la fereastra nu-s culori
Trec numai norii calatori
Simti ca e-n tine e un gol
Cum e-n cutia de scrisori
Iar te-ai închis în odaia ta
Lacrimi in ochi ai, nu-i asa ?
Te intrebi sa mai fi fost mai singura ca acum.
Tu de asemeni ai purta
Vinovatia-n seama ta
Dar nici tu n-ai mai fost atât de singur ca acum
Parca mai e ceva-ntre noi
Ce ne opreste pe-amandoi
Cum de-am lasat de s-a-ntamplat
Toti care ne-am insingurat.
Cum ne topim de-acelasi dor
Cum fiecare-i temator
Cum poate fi mistuitor
Vina-i a noastra, a tuturor...
celelalte cuvinte, bineinteles